Osteopatia este o metodă holistică utilizată pentru diagnosticarea şi tratamentul afecţiunilor aparatului locomotor şi nu numai. Scopul este de a corecta restricţiile privind mobilitatea structurilor şi ţesuturilor restabilind o stare fizică şi mentală necesară confortului cotidian.

A fost fondată de medicul american Andrew Taylor Still. Potrivit lui, osteopatia este o aliniere perfectă a sistemului musculo-scheletal ce elimină obstacolele pe care le poate întâmpina circulaţia sângelui şi cea limfatică şi poate fi parietală, viscerală şi cranio-sacrată. Ea presupune un diagnostic diferenţiat prin detectarea tulburărilor structurale şi restricţiile privind mobilitatea lor şi detectarea modelului de disfuncţie, o corecţie prin tehnici manuale în funcţie de nevoile individuale ale cazului.

Osteopatia presupune tehnici manuale la nivelul scheletului, muşchilor, fasciilor, organelor interne, craniului etc.

O condiţie prealabilă pentru aceasta este cunoaşterea exactă a anatomiei, fiziologiei, patologiei precum şi o instruire cuprinzătoare pe termen lung a abilităţilor palpatorii.

Acordă o importanţă  deosebită aspectului mecanic al corpului şi recurge la tehnici de manipulare. Cu ajutorul mâinilor, terapeutul repune în mişcare şi echilibrează diferite părţi ale corpului, folosind tehnici osteoarticulare, miofasciale, craniene.